Ocrotirea majorului are loc prin punerea sub interdicţie judecătorească sau prin instituirea curatelei.
Trebuie reţinut că orice măsura de ocrotire se stabileşte numai în interesul persoanei faţă de care se ia respectiva măsură şi trebuie să se ţină cont de posibilitatea persoanei de a îşi exercita drepturile şi a îşi îndeplini obligaţiile cu privire atât la persoana sa, cât şi cu privire la bunurile sale.
Curatela este o măsură de ocrotire a persoanei fizice, ce are ca scop protejarea drepturilor şi intereselor legitime ale acesteia, interese care pot fi de natură patrimonială sau nepatrimonială. Motivele pentru care se solicită instituirea curatelei sunt reprezentate de bătrâneţe, boală întrucât din aceste cauze majorul nu îşi poate administra bunurile şi apăra interesele.
Aşadar, spre deosebire de punerea sub interdicţie, la curatelă persoana este capabilă, majoră, dar nu poate să îşi administreze bunurile şi să îşi apere interesele în mod corespunzător, din motive de boală, bătrâneţe.
În ceea ce priveşte boala şi bătrâneţea acestea reprezintă chestiuni de fapt, lăsate la aprecierea instanţei de judecată
Cererea de chemare în judecată se adresează instanţei de judecată, respectiv judecătoria, în a cărei rază îşi are domiciliul persoana a cărei instituirea a curatelei se solicită.
Poate fi numit curator orice persoană fizică ce are capacitate deplină de exerciţiu şi este în măsură să îndeplinească această sarcină.
Prin instituirea curatelei nu se aduce nicio atingere capacităţii celui pe care curatorul îl reprezintă. Prin urmare, cel reprezentat poate încheia personal orice act juridic, poate să îl revoce pe curator, pentru că cel cu privire la care s-a instituit curatela poate exercita singur drepturile şi îşi poate asuma obligaţii.
Solicitarea de instituire a curatelei poate fi formulată de cel ce urmează a fi reprezentat, de soţ, rudă, precum şi orice altă persoană interesată.
Pentru a se institui curatela este necesar consimţământul celui ce urmează a fi reprezentat.
Numirea curatorului se face de către instanţa de judecată, cu acordul celui ce urmează a fi numit curator.
În ceea ce priveşte efectele curatelei se aplică dispoziţiile de la mandat, ceea ce înseamnă că persoana cu privire la care s-a instituit curatela stabileşte condiţiile în care operează reprezentarea şi în limita puterilor conferite de acesta.
Aşadar curatorul va putea efectua numai acte de conservare sau de administrare.
Pentru a putea încheia acte de înstrăinare sau de grevare, tranzacţii sau compromisuri ori pentru a intenta acţiuni în justiţie precum şi pentru a încheia orice alte acte de dispoziţie, curatorul desemnat va trebui să fie împuternicit în mod expres.
Curatorul are putere de reprezentare şi asupra tuturor actelor necesare executării actelor de conservare sau de administrare încuviinţate, chiar dacă acestea nu ar fi precizate în mod expres.
Banii care vor fi ridicaţi de la instituţiile statului, vor fi folosiţi numai în interesul persoane ocrotite pentru procurarea de medicamente şi alimente.
În ceea ce priveşte cererea de chemare în judecată, aceasta trebuie să cuprindă următoarele elemente specifice:
- numele de familie şi prenumele, domiciliul şi codul numeric personal al persoanei care formulează cererea;
- numele de familie şi prenumele, domiciliul şi codul numeric personal al persoanei cu privire la care se solicită instituirea curatelei;
- obiectul cererii, respectiv solicitarea de a se institui curatela;
- arătarea motivelor de fapt şi de drept, pe care se întemeiază cererea;
- înscrisuri din care rezultă starea de boală, infirmitate etc
- ancheta socială efectuată de către autoritatea tutelară în a cărei rază îşi are domiciliul persoana cu privie la care se solicită instituirea curatelei
- semnătura persoanei care a formulat cererea.
Instanţa analizează dacă, din cauza bătrâneţii, a bolii sau a unei infirmităţi fizice, persoana, deşi capabilă, nu poate, personal, să îşi administreze bunurile sau să îşi apere interesele în condiţii corespunzătoare şi, din motive temeinice, nu îşi poate numi un reprezentant sau un administrator sau dacă, din cauza bolii sau din alte motive, persoana, deşi capabilă, nu poate, nici personal, nici prin reprezentant, să ia măsurile necesare în cazuri a căror rezolvare nu suferă amânare.
ATENTIE!
Informatiile prezentate nu au caracter oficial, ele fiind mai degraba interpretarea personala a autorului si nu confera nici o garantie privind corectitudinea sau exactitatea datelor.
Trebuie reţinut că orice măsura de ocrotire se stabileşte numai în interesul persoanei faţă de care se ia respectiva măsură şi trebuie să se ţină cont de posibilitatea persoanei de a îşi exercita drepturile şi a îşi îndeplini obligaţiile cu privire atât la persoana sa, cât şi cu privire la bunurile sale.
Curatela este o măsură de ocrotire a persoanei fizice, ce are ca scop protejarea drepturilor şi intereselor legitime ale acesteia, interese care pot fi de natură patrimonială sau nepatrimonială. Motivele pentru care se solicită instituirea curatelei sunt reprezentate de bătrâneţe, boală întrucât din aceste cauze majorul nu îşi poate administra bunurile şi apăra interesele.
Aşadar, spre deosebire de punerea sub interdicţie, la curatelă persoana este capabilă, majoră, dar nu poate să îşi administreze bunurile şi să îşi apere interesele în mod corespunzător, din motive de boală, bătrâneţe.
În ceea ce priveşte boala şi bătrâneţea acestea reprezintă chestiuni de fapt, lăsate la aprecierea instanţei de judecată
Cererea de chemare în judecată se adresează instanţei de judecată, respectiv judecătoria, în a cărei rază îşi are domiciliul persoana a cărei instituirea a curatelei se solicită.
Poate fi numit curator orice persoană fizică ce are capacitate deplină de exerciţiu şi este în măsură să îndeplinească această sarcină.
Prin instituirea curatelei nu se aduce nicio atingere capacităţii celui pe care curatorul îl reprezintă. Prin urmare, cel reprezentat poate încheia personal orice act juridic, poate să îl revoce pe curator, pentru că cel cu privire la care s-a instituit curatela poate exercita singur drepturile şi îşi poate asuma obligaţii.
Solicitarea de instituire a curatelei poate fi formulată de cel ce urmează a fi reprezentat, de soţ, rudă, precum şi orice altă persoană interesată.
Pentru a se institui curatela este necesar consimţământul celui ce urmează a fi reprezentat.
Numirea curatorului se face de către instanţa de judecată, cu acordul celui ce urmează a fi numit curator.
În ceea ce priveşte efectele curatelei se aplică dispoziţiile de la mandat, ceea ce înseamnă că persoana cu privire la care s-a instituit curatela stabileşte condiţiile în care operează reprezentarea şi în limita puterilor conferite de acesta.
Aşadar curatorul va putea efectua numai acte de conservare sau de administrare.
Pentru a putea încheia acte de înstrăinare sau de grevare, tranzacţii sau compromisuri ori pentru a intenta acţiuni în justiţie precum şi pentru a încheia orice alte acte de dispoziţie, curatorul desemnat va trebui să fie împuternicit în mod expres.
Curatorul are putere de reprezentare şi asupra tuturor actelor necesare executării actelor de conservare sau de administrare încuviinţate, chiar dacă acestea nu ar fi precizate în mod expres.
Banii care vor fi ridicaţi de la instituţiile statului, vor fi folosiţi numai în interesul persoane ocrotite pentru procurarea de medicamente şi alimente.
În ceea ce priveşte cererea de chemare în judecată, aceasta trebuie să cuprindă următoarele elemente specifice:
- numele de familie şi prenumele, domiciliul şi codul numeric personal al persoanei care formulează cererea;
- numele de familie şi prenumele, domiciliul şi codul numeric personal al persoanei cu privire la care se solicită instituirea curatelei;
- obiectul cererii, respectiv solicitarea de a se institui curatela;
- arătarea motivelor de fapt şi de drept, pe care se întemeiază cererea;
- înscrisuri din care rezultă starea de boală, infirmitate etc
- ancheta socială efectuată de către autoritatea tutelară în a cărei rază îşi are domiciliul persoana cu privie la care se solicită instituirea curatelei
- semnătura persoanei care a formulat cererea.
Instanţa analizează dacă, din cauza bătrâneţii, a bolii sau a unei infirmităţi fizice, persoana, deşi capabilă, nu poate, personal, să îşi administreze bunurile sau să îşi apere interesele în condiţii corespunzătoare şi, din motive temeinice, nu îşi poate numi un reprezentant sau un administrator sau dacă, din cauza bolii sau din alte motive, persoana, deşi capabilă, nu poate, nici personal, nici prin reprezentant, să ia măsurile necesare în cazuri a căror rezolvare nu suferă amânare.
ATENTIE!
Informatiile prezentate nu au caracter oficial, ele fiind mai degraba interpretarea personala a autorului si nu confera nici o garantie privind corectitudinea sau exactitatea datelor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu